Domnul Goe, milenialul

1 June 2019

Ca să nu ne trezim cu note proaste la evaluările naționale sau la bacalaureat și anul acesta, ministrul educației, împreună cu mari capete diriguitoare ale învățământului nostru și sub atenta îndrumare a doamnei prim-ministru, ne-au promis, neîntârziat, încă din vara asta, niște examene tot mai rafinate metodologic și mai adecvate nivelului de pregătire al elevului Goe.

Intelectul îi este călit în nopți albe petrecute cu ochii în ecranul telefonului, în rafale de emoticoane și de monosilabice abisale rostiri: cf, ms, bv, bff, csf, bn, ok, pls.

Puțin importă dacă eminențele mai sus amintite se hotărăsc a modela aceste examene în moduri cât mai accesibile tărtăcuțelor copiilor de dragul modificării în sine sau de hatârul copiilor. Destul că au început să anunțe noi reforme, cu scopul îmbunătățirii rezultatelor lui Goe. Adevărul este că cine vrea ca Goe să ia notă de trecere, trebuie să reformeze examenele alea odată. Le vor diferenția pe categorii, le vor transforma în grile, se vor organiza meditații și se vor înmulți simulările, numai ca sârguinciosul învățăcel să-și poată da, în sfârșit, întreaga măsură a talentelor și cunoștințelor sale.

Iar elevul Goe, să fim înțeleși, are ce să ne arate, numai că nu s-au găsit încă cei care să-l pună în valoare. E cocoșat de povara temelor primite pentru acasă. Cu toții îi plâng de milă pentru e tratat ca o „mașină de dat examene”, căci ce sunt toate tezele, simulările, evaluările și celelalte examene la care este el supus decât niște piedici în calea dezvoltării sale plenare, niște mijloace abuzive și discriminatorii de a-i frânge copilului visele?

Într-o vreme în care tot ce este important în viață se poate lesne găsi „dând un google”, elevul Goe încă mai are de memorat poezii; în timp ce există aplicații capabile nu doar să efectueze cele mai elementare calcule, ci și să rezolve ecuații complicate, lui încă i se mai predau formule de calcul, acelea din care oricum nimeni nu poate pricepe cine este „a”, de ce se pune „2” lângă „x” și de ce trebuie aduse fracțiile la același numitor înainte de a le aduna.

Căci Goe e suficient de deștept ca să nu ducă lipsă de toate binefacerile progresului tehnologic. Precoce fiind, el a învățat să butoneze pe diferite minuni ale tehnicii înainte de a recunoaște literele și cifrele. Are cont pe Facebook încă de pe băncile școlii primare (mințind fie el, fie părinții în privința vârstei), fiind în fiecare lună „într-o relație” cu o nouă puștioaică, pe care chiar dacă n-a întâlnit-o niciodată, o cunoaște bine din poze și din provocările cărora le-au dat curs împreună („1 dacă sunt frumoasă, 2 dacă sunt simpatică” etc). Intelectul îi este călit în nopți albe petrecute cu ochii în ecranul telefonului, în rafale de emoticoane și de monosilabice abisale rostiri: cf, ms, bv, bff, csf, bn, ok, pls.

A învățat însă repede să plătească prețul nopților nedormite. Dacă nu-l vezi la ore rezemat în coate, cu ochii roșii, luptându-se cu somnul și încercând să găsească în mintea-i plină de distribuiri și reacții un locșor pentru o tabla înmulțirii cu doi sau un eu liric de dimensiune medie, asta este pentru că s-au inventat energizantele. Deși, așa cum scrie pe cutii, adulții trebuie să le consume cu precauții, este dovedit faptul că pentru Goe sunt numai bune, mai ales atunci când sunt administrate în doze de câte trei-patru pe zi.

Oamenii mari din ziua de azi au aflat secretul parentingului eficient, cel bine păzit de milenii: copiii se descurcă mai bine atunci când nu sunt dădăciți. Trebuie doar să li se asigure tot ce au nevoie, fără să fie necăjiți prea mult cu cerințe obositoare. Ca niște mașinării.

Chiar și îndopat cu energizante și avid de a pricepe ce legătură poate fi între regula de trei simplă și viața reală, cea în care el „lucrează la mama și la tata”, Goe tot nu poate fi impresionat de ceea ce îi oferă profesorii la ore. Sunt plicticoși și nu știu să spună meme. Cei mai nostimi profi, de regulă, sunt cei de sport. Aceștia știu cu adevărat meserie, restul nu merită să fie ascultați. Ar trebui specializați cu toții în Finlanda, să vadă cum se face școală adevărată, fără teme, numai prin joacă și intuiție.

Nu-i vorbă, el știe să-i sancționeze pe măsură. Pleacă de la orele pe care le consideră redundante, refugiindu-se, de obicei, în parc, pentru că acolo își poate oxigena cu adevărat mintea. Vânzătorul de la chioșc – care e om și el – știe prin ce trece tânărul Goe și îl înțelege, așa că i se face milă și îi vinde un pachet de țigări, dar numai unul, atât cât să nu îi pună în pericol sănătatea.

Nu-i de mirare că, stresat de atâtea inutile probleme, abia așteaptă să ajungă acasă pentru a se arunca în fața ecranului calculatorului, spre a mai trage un „countăr” cu prietenii. Nu e nimeni pe-acasă, dar nu moare el de foame: pungile cu chips-uri și semințe îi asigură tot evantaiul de minerale, vitamine și proteine necesare unei dezvoltări armonioase. Mai frunzărește Internetul, căutând să cunoască mai bine lumea în care trăiește. Numai că lumea asta îi oferă și unele surprize, tot mai interesante. Asta este, ce poți să faci: va învăța încă din pruncie niște lucruri din alea pe care cei mari, oricum, se feresc să i le spună. Pagubă-n ciuperci: le va vedea cu ochișorii lui și va fi, astfel, pregătit pentru relații adevărate, de dragoste profundă. Căci că cel mai important lucru pe lumea asta este dragostea. Click!

Odată săturat și de instructiva lecție pe care i-a oferit-o Internetul într-ale iubirii, alături de alți tovarăși de suferință, iese la un popic sau la un fum, până mai spre seară. Atunci i se face cu adevărat foame și se întoarce acasă cu adevărat frânt, după o zi grea: ar fi momentul pentru un burger cu cartorfi prăjiți, ceva de genu`. Dar părinții (sau, în lipsa lor, bunicii sau alte rude responsabile) sunt și ei obosiți. Astfel, în lipsă de altceva, dacă nu primește o simplă felie de pâine cu gem, se mulțumește cu cartofii prăjiți, gratinați generos cu ketchup, pe care îi mănâncă în fața televizorului, frunzărind în același timp și tableta pentru ultimele știri ale peretelui. Multitasking, ce știți voi!

Nici un „Cum a fost la școală?”, „Ai mai luat vreo notă”? sau „Ți-ai făcut temele?”: nu mai este nevoie de ele. Oamenii mari din ziua de azi au aflat secretul parentingului eficient, cel bine păzit de milenii: copiii se descurcă mai bine atunci când nu sunt dădăciți. Trebuie doar să li se asigure tot ce au nevoie, fără să fie necăjiți prea mult cu cerințe obositoare. Ca niște mașinării.

Fiindcă nu are timp de pierdut, Goe n-a pus mâna în viața lui pe o carte; a constatat că filmele sunt mai eficiente, sub acest aspect.

Iar Goe, ce să zic, a primit tot ce îi era necesar: telefon performant însoțit de o cartelă cu trafic nelimitat, tabletă (pentru relaxare, dragă, nu vezi ce liniștit e de când o are?), un calculator (ca să învețe pe el, e de viitor), haine cât mai în pas cu tendințele zilei și niște căști în care să poate asculta, fără să fie deranjat de cineva, armoniile lumii. Părinții mai știu că tinerii ca Goe au nevoie să învețe să creadă în ei și să gândească pozitiv, căci „lor le vom preda stafeta, ei ne vor plăti pensiile”. Pentru asta este nevoie de încurajări în toate: pentru mersul la școală, pentru trecerea clasei, pentru că s-a prezentat la examen, chiar și pentru punctajul de la păcănele, de ce nu.

Fiindcă nu are timp de pierdut, Goe n-a pus mâna în viața lui pe o carte; a constatat că filmele sunt mai eficiente, sub acest aspect. În dorința de a maximiza folosirea fiecărei clipe, sare adesea peste igiena corporală zilnică: se spală (pe corp, pe dinți etc.) doar atunci când este strict necesar sau când observă că e ocolit în incintele pe care le frecventează. Astfel, face economie de apă și de energie, pentru că e hotărât se se bucure cât mai mult posibil de planeta asta atât de frumoasă. Pe care o iubește, deși nu suficient pentru a folosi și coșul de gunoi la nevoie (știe, oricum, că cineva are datoria să adune ambalajele aruncate pe jos: așa funcționează lumea – automat).

Uite așa, odată ce s-a făcut beznă din nou peste lume, doar lumina ecranului se mai poate vedea reflectată în ochii ageri ai tânărului Goe. A mai trecut o zi. Mâine va avea ocazia, din nou, să le arate tuturor ce tânăr frumos, și puternic, și deștept este. Numai de nu i-ar așterne școala aia nenorocită și alte piedici în cale, să-l pupe mam’ mare, că frumos îi mai șade în poza de profil, și să-i mai dea un comentariu dulce ca să nu-l deoache…