Părinții să nu fie polițiști, ci prieteni interesați de viața online a copiilor – Interviu cu Valentin Vesa, specialist în securitate online
Cum ne gândim securitatea în mediul online? La ce trebuie să fim atenți?
La fel ca în cazul securității fizice, atunci când ne gândim la securitatea din mediul online vorbim despre mai multe aspecte:
-
Ce să faci ca să fii în siguranță?
-
Ce să nu faci în online?
-
(De) unde te informezi corect?
-
Și o luăm de la capăt.
Există trei mari amenințări ce pot pune în primejdie securitatea online:
-
Social Engineering (ingineria socială) – reprezintă procesul psihologic de manipulare a utilizatorilor pentru a-i determina să divulge informații personale sau să execute operațiuni interzise.
-
Advanced Persistent Threats – APTs (amenințări avansate persistente) – reprezintă atacurile în care un utilizator se infiltrează, fără autorizație, într-un sistem sau o rețea informatică și rămâne acolo, cu acces, o perioadă îndelungată.
-
Malware-softwere conceput special pentru a distruge sisteme informatice și date.
Există multe tipuri de amenințări online ce pot avea repercusiuni asupra aparatelor conectate la internet, însă cele mai importante sunt cele care vizează: confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor.
…expunerea pe care oare fiecare este direct proporțională cu timpul petrecut conectat și invers proporțională cu interesul manifestat pentru a învăța cât mai multe despre securitatea online.
Atacuri asupra confidențialității. Acestea au de-a face cu încercările de a fura date personale, bancare și altele similare. Mulți astfel de atacatori vor lua datele personale furate și le vor vinde pe dark web, de unde alții le iau și le utilizează.
Atacuri asupra integrității. Aici avem de-a face cu așa numitele scurgeri de informații sau sabotaje. Atacatorul va accesa rețeaua companiei sau persoanei vizate, cu scopul de a publica informații compromițătoare, ce pot avea drept consecință pierderea încrederii publicului față de firma sau persoana respectivă.
Atacuri asupra disponibilității. Scopul acestor atacuri este să oprească accesul la date, până nu se plătește o taxă sau răscumpărare. Atacatorul obține acces în rețeaua vizată și ține ostatec întregul sistem, până primește răscumpărarea. De multe ori companiile preferă să plătească aceste răscumpărări decât să își oprească operațiunile și se ocupă de repararea breșei de securitate după ce situația revine la aparentă normalitate.
Cât de expuși suntem când folosim device-urile pe care le avem la îndemână (smartphone, tabletă, laptop etc.)?
Cel mai simplu răspuns este că expunerea pe care oare fiecare este direct proporțională cu timpul petrecut conectat și invers proporțională cu interesul manifestat pentru a învăța cât mai multe despre securitatea online.
Care ar fi precauțiile minime pe care trebuie să și le ia orice utilizator?
Desigur că există câțiva pași ce se pot face de către persoane și companii, pentru protecția sistemelor informatice conectate sau nu la internet:
-
Faceți cu regularitate backup pentru sistemele folosite.
-
Nu deschideți fișiere atașate și nu dați click pe linkuri din mailurile de la persoane necunoscute.
-
Asigurați-vă că nu introduceți datele personale și nu completați formulare pe site-uri care nu au certificate de securitate respectiv a căror adrese URL nu au litera „s”, după modelul: „https://google.com”.
-
Păstrați telefoanele și computerele întotdeauna actualizate la ultima versiune a sistemelor de operare, precum și ultimele actualizări pentru orice software folosit.
Copiii sunt o categorie deosebit de vulnerabilă online. Ce i-ați sfătui pe părinți în primul rând? Dar pe adolescenții care tocmai descoperă lumea online?
Pe părinți i-aș sfătui să nu fie niște polițiști în relația cu copiii lor, ci să le fie prieteni; să fie curioși să afle de la copiilor unde petrec timpul online, cine le sunt prietenii virtuali, pentru a le putea câștiga încrederea
Cred că trăim într-o lume în care copiii și adolescenții știu mult mai multe decât părinții și bunicii lor despre lumea online și, prin urmare, se avântă cu mult mai puțină precauție pe orice site, folosind orice aplicație sau joc ce le vine la mână.
Pe părinți i-aș sfătui să nu fie niște polițiști în relația cu copiii lor, ci să le fie prieteni; să fie curioși să afle de la copiilor unde petrec timpul online, cine le sunt prietenii virtuali, pentru a le putea câștiga încrederea, să poată discuta despre absolut orice privire la acest domeniu.
Ce nu știu părinții despre universul online al copiilor?
Părinții de astăzi au tendința să înțeleagă mai greu faptul că, datorită mijloacelor tehnologice pe care le au la îndemână, copii lor preferă să discute între ei prin mesaje scrise sau emoji-uri, mai degrabă decât față în față și pe subiecte profunde.
Puțini dintre părinții cu care am discutat cunosc prietenii online ai copiilor lor sau jocurile pe care le joacă în rețeaua conectată la internet. Sau faptul că un adolescent de 14 sau 15 ani conduce clanuri întregi de mii sau sute de mii de alți jucători, pe anumite platforme de jocuri online, și își poate găsi acolo un refugiu, unde să fie important și respectat, dacă în viața reală nu primește aceste lucruri.
Când dăm un dispozitiv mobil copilului?
Atunci când și-l poate cumpăra și când poate judeca singur, când copilul stăpânește dispozitivul, nu invers.
Recomandați aplicațiile de control parental?
Absolut! Sunt multe, dar aș menționa aici doar Bitdefender sau Norton.
Ce drepturi avem ca utilizatori mai ales atunci când ni se ce date personale? Ce facem dacă ne sunt încălcate drepturile?
Aici avem GDPR.
Suntem „ținte” pentru marketeri. Putem fi totuși niște „ținte”… inteligente?
Nu mai este realist să credem așa ceva.
Avem vreo șansă să luptăm împotriva fenomenului fake-news?
Sigur că da. Nu (mai) consumați conținut de pe siteuri obscure. Atunci când utilizați rețele sociale, cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și altele, folosiți mecanismele de raportare a conținutului ce vi se pare că este Fakes news.
***
A consemnat Teofil Stanciu.
Vezi și alte articole pe tema „Cu fața lipită de ecrane”
Susține revista Convergențe!
Vrem să lărgim echipa și să tipărim cele mai bune materiale.
0730020283
Memorează numărul în agenda telefonului tău iar apoi folosește aplicația Revolut pentru a face o donație.
*Menționează "Donație Convergențe"
Plată cu OP
ASOCIAȚIA DECENU.EU
CUI: 37579166
NR. ÎNREG: 15/A/10.03.2017
LEI: RO21INGB0000999906900531
EUR: RO98INGB0000999906931543
SWIFT : INGBROBU
