Povestea Crăciunului, o poveste care nu s-a sfârșit

24 December 2023

Cartea Paulei Gooder, Journey to the Manger: Exploring the Birth of Jesus (Cantebury Press Norwich, UK, 2015) oferă mai mult decât o lectură plăcută în perioada de Advent. Îndreptând privirile cititorilor săi spre povestea Crăciunului, autoarea mijlocește întâlnirea lor cu textele biblice relevante și le descoperă adevărurile uimitoare ascunse în narațiunea nașterii, mai ales detalii semnificative, care să îi ajute să observe ceea ce a fost pierdut sub straturi de familiaritate cu textul. De asemenea, urmărește să-și conducă cititorii spre un răspuns adecvat care, de altfel, ne este sugerat destul de clar de evangheliști, prin exemplele oferite de personajele istorisirilor, de la Maria și Iosif la vizitatori și primii oamenii care L-au întâlnit și L-au recunoscut pe Isus.

Cartea se situează undeva între comentariu și studiu tematic, iar textele discutate sunt adunate în patru capitole mari: primul ia în discuție genealogiile (cele din Matei și Luca, genealogii care ne prezintă originea umană, dar și cea din Ioan, despre originea divină); al doilea este despre vizitele îngerului Gavril (la Zaharia și apoi la Maria) și mesajele lui; următorul despre nașterile lui Ioan Botezătorul și respectiv Isus (cele două sunt relaționate și prima ne oferă lentilele prin care să o citim pe a doua); și, în ultimul capitol, evenimentele care au urmat la scurt timp după aceea (Irod și magii, Simeon și Ana). Cartea conține cele mai interesante discuții – în opinia autoarei, dar aproape sigur că cititorii vor fi de acord cu ea – despre textele alese din comentariile Noului Testament. Textul însă nu este unul impersonal, ci cuprinde și reflecțiile Paulei Gooder evocate de aceste paragrafe biblice, care sunt inserate în text cu un font diferit, precum și un răspuns meditativ la sfârșitul fiecărui capitol, care este un text poetic evident inspirat de cele introduse de Luca în evanghelia sa. Prin acestea din urmă, autoarea ne oferă un model personal de interacțiune cu textul și răspuns prin închinare.

Pe cei care se tem că o profesoară de Noul Testament le-ar putea fura Crăciunul – contestând acele credințe care nu țin strict de afirmațiile textului biblic și corectând unele inexactități – autoarea îi asigură că nu vrea să joace rolul lui Grinch și că ea însăși se bucură de toate tradițiile, scenetele și decorațiunile care ne împodobesc și ne îmbogățesc zilele de sărbătoare. Mai mult, susține ea, potrivit tradițiilor iudaice și creștine de interpretare, suntem încurajați să ne imaginăm detalii și personaje care nu sunt menționate în text, deci nu este nimic greșit în acest demers. Dar este greșit să ignorăm mesajul revelat și să-l înlocuim cu povestiri închipuite sau să le punem pe același taler, fără vreo deosebire.

În expunerile sale, Gooder dezvăluie semnificația unor termeni din limbile biblice și corelațiile pe care evangheliștii le fac cu Vechiului Testament (de exemplu, în analiza imnului Mariei, cunoscut ca „Magnificat”). De asemenea, ne atrage atenția asupra unor termeni cheie – cum ar fi „fecioară” în Isaia și citatul din Matei – și a temelor principale introduse în capitolele de început, și oferă explicații prin care nu ține să lămurească enigme, ci ne pun în fața misterului uimitoarei și extraordinarei Întrupări. Și toate acestea într-un text ușor de parcurs, captivant și personal.

Una dintre cele mai interesante secțiuni ale cărții – și, fără îndoială, importantă pentru înțelegerea textelor luate în discuție – este cea privitoare la felul în care evreii antici, și în contextul nostru evangheliștii Matei și Luca, priveau istoria. Și, pentru a ilustra modul lor de gândire, se folosește de conceptul bulgărelui de zăpadă al istoriei. Astfel, afirmă că evangheliștii credeau în linearitatea, dar și în repetitivitatea istoriei. Dacă evenimentele se succed și evoluează spre un climax și spre o împlinire ultimă, ele se și repetă, fiecare act salvator fiind manifestarea aceleiași intervenții mântuitoare a lui Dumnezeu. Dar fiecare eveniment adaugă un strat nou de profunzime și de aceea, așa cum aminteam deja, povestea Crăciunului este deosebit de familiară cititorilor ei inițiali și cu totul neobișnuită în același timp.

Este important să înțelegem acest lucru pentru că, spre a da credibilitate adevărurilor lor, evangheliștii ni le înfățișează sub forma unor relatări cu rădăcini antice, folosindu-se atât de citatele alese (mai ales de Matei), cât și de aluzii ce readuc în memoria primilor cititori istorii bine cunoscute (mai ales Luca). Pentru că azi tot ceea ce este copiat sau împrumutat din trecut pare mai puțin demn de încredere, se întâmplă că tocmai elementele acestea, despre care Matei și Luca cred că susțin veridicitatea narațiunilor lor, le descalifică. Dar, dacă vrem să înțelegem mesajul textelor – fapt mai important decât dezlegarea unor enigme privitoare la data nașterii, armonizarea genealogiilor, natura stelei văzute de magi și altele asemenea –, trebuie să le privim în context.

Astfel, Isus ne este prezentat ca noul Avraam, noul Moise, noul Samson, noul Samuel (prin trimiterile la povestea soției lui Manoah și cea a Anei), noul David (așa cum Ioan Botezătorul este noul Ilie). Povestea este o nouă întoarcere din exil (sugerată prin citatul ce comentează fuga în Egipt), o nouă instaurare a împărăției lui David, un nou început (aluzia din Matei 1:1 la Geneza). Este aceeași poveste străveche a dragostei lui Dumnezeu pentru popor, a chemării, a mântuirii și a locuirii Lui în mijlocul lor. Numai că într-o formă nouă, neașteptată și extraordinară: Dumnezeu Însuși coboară pe pământ ca ființă umană fragilă, vulnerabilă.

Comparată cu cele tradiționale, povestea de Crăciun a Laurei Gooder este una atipică, menită să capteze familiaritatea și totodată noutatea mesajul inițial, căruia i se poate răspunde în două feluri: prin respingere sau prin recunoaștere (una dintre temele cărții Luca), închinare (sugerată de toate imnurile încorporate în text) și mărturisirea Celui coborât în lumea noastră (temă dezvoltată în Ioan). Povestea este despre felul în care „lumea a fost transformată acum două mii de ani de Dumnezeul dragostei și cum același Dumnezeu ne va transforma și pe noi, dacă doar Îl lăsăm s-o facă” (p. 19). O poveste adevărată, care nu a luat sfârșit și care-l include pe fiecare om.

Paulei Gooder, Journey to the Manger: Exploring the Birth of Jesus, Cantebury Press Norwich, UK, 2015.