Relația cu tehnologia – statistici și tendințe

Distribuie:

În 2018, 72,4% dintre gospodăriile României aveau acces la internet, 75,5% dintre utilizatori foloseau internetul zilnic, iar 86% dintre români dispuneau de un telefon capabil să navigheze online. Peste 85% dintre cei care se conectează intră pe rețele sociale. 43,5% dintre români au cumpărat sau au vândut ceva online. Aproape 88% dintre persoanele între 16-34 de ani folosesc internetul zilnic, iar 90,8% dintre ei dețin un telefon mobil care de obicei e smartphone. Dintre elevi și studenți, peste 97% folosesc internetul zilnic. Acestea sunt datele publicate de INS.

Organizația Salvați Copiii susține27,3% dintre copiii din România petrec peste 6 ore online zilnic, într-o zi de școală! Dintre aceștia, mai mult de jumătate au fost la un moment dat deranjați sau supărați de alte persoane (unde putem include atât tentative de racolări, cât și bullying), peste 60% au văzut pe internet lucruri care i-au tulburat. Iar, după alte sondaje, 69% au fost martori ai hărțuirii altora online.

Alte studii susțin că, de fapt, 85% dintre copiii cu vârste între 5-16 ani petrec 5 ore/zi pe rețele sociale. Copiii cu vârste între 2-5 ani petrec zilnic în fața ecranului, în medie, 3 ore, iar copiii de 5-9 ani merg binișor către o medie de 4 ore pe zi. În Marea Britanie, 3 sferturi dintre copii petreceau (în 2016) mai puțin timp în aer liber decât pușcăriașii.

Potrivit recomandărilor emise de Organizația Mondială a Sănătății în 2019, un copil sub 1 an nu ar trebui să aibă deloc timp alocat pentru ecrane, un copil cu vârsta între 1-2 ani nu mai mult de 1 oră pe zi (și cu cât mai puțin, cu atât mai bine), la fel și copii de 3-4 ani.

Trecând spre zona pericolelor și riscurilor la care se expun copiii, un studiu realizat de Kaspersky, producător de soft antivirus, relevă că 44% dintre copiii cu vârste între 8 și 16 ani (deși vârsta minimă pentru crearea unui cont este 13 ani) sunt permanent conectați pe rețele sociale și, evident, cei care n-au vârsta necesară (adică 1 din 3) mint în privința vârstei.

De asemenea, 40% furnizează despre ei date cu caracter prea personal (școala, adresa, veniturile părinților). Între 37-47% (în funcție de timpul petrecut online) au recunoscut că au avut parte de pericole online. În studiu au fost incluse familii din SUA, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, Spania și Rusia.

Potrivit Bitdefender, alt furnizor de servicii de securitate online, 1 din 3 utilizatori care accesează site-uri cu conținut pornografic este minor.

Unii părinți se tem ca nu cumva copii lor să rămână în urmă, să sufere un handicap tehnologic dacă nu au parte de suficientă tehnologie și dacă nu știu să butoneze. Și oarecum e de înțeles. Dar un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în 2015, constata că folosirea computerului în școală nu îmbunătățește, ci, dimpotrivă, scade performanțele școlare ale elevilor.

În jur de 40% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional (nu înțeleg un text pe care-l citesc, nu știu folosi o hartă, nu pot face vreo legătură între ce învață la școală și ceea ce trăiesc în afara ei). În 2017, unul din trei români avea 3 (!) televizoare în casă, iar o treime dintre cei intervievați petreceau zilnic între 4-6 ore în fața televizorului.

Tot la nivelul anului 2017, erau 9,6 milioane de utilizatori Facebook în România, cifră care merge încet spre 10 milioane, iar pe Instagram au cont cam 700.000. Generația Z (10-24 de ani) este mai interesată de YouTube, Instagram și Snapchat, spre deosebire de mileniali, mai prezenți pe FB și Twitter.

Apropo de Facebook, la nivel global, peste 20% din populația lumii folosește Facebook, cele mai atractive sunt materialele video, iar o postare primește atenție între 1,7 și 2,7 secunde. Ăstimp, Facebook face doar din publicitate miliarde de dolari (aproape 10 miliarde în 2017). Dintre elevii și studenții cu vârste de peste 16 ani, aproape jumătate (48,1%) au făcut cumpărături online, deci reprezintă o piață semnificativă.

În contextul scandalurilor cu manipularea utilizatorilor la votul pentru Trump sau Brexit, s-a aflat că – rămâne de stabilit dacă nu e legendă – după doar 10 like-uri, se pot afla despre tine mai multe date decât știu colegii, după 70, mai multe decât știe un coleg de cameră sau un prieten, după 150, mai multe decât știu membrii familiei, iar după 300, mai mult decât știe partenerul de viață. Din câteva mii, probabil că se știu despre tine mai multe decât știi tu.

Între timp, Sean Parker, director fondator al FB, admiteaintenția creatorilor rețelei a fost să exploateze o vulnerabilitate a psihicului uman, ca să-i țină astfel cât mai mult timp ocupați în rețea – deși moralitatea lui ar putea fi un motiv de precauție.

Mai mulți dintre marii guru din Silicon Valley (în frunte cu veteranii Bill Gates sau Steve Jobs) își cresc copiii cât mai departe de tehnologie (tech-free), tehnologie pe care însă o produc și o vând restului planetei. Cu alte cuvinte, își feresc copiii de produsele pe care ei le creează și conving lumea prin campanii publicitare costisitoare că merită cumpărate.

Dacă mergem spre o altă sferă, 1 din 10 accidente de mașină sunt produse, în America, de oameni care manevrează telefonul în timp ce conduc mașina. Cam același procent se înregistrează și în Europa, astfel că telefonul a depășit alcoolul în ierarhia cauzelor care stau la baza accidentelor rutiere.

Pentru dependența de telefon s-a inventat și un nume – nomofobie (care ar însemna, în traducere, frica de a nu rămâne fără telefon). Iar această adicție creează, potrivit unor studii încă în desfășurare, dezechilibre la nivelul creierului. Inclusiv copiii de 2 ani (!) pot dezvolta anxietate și depresie . Se discută, de asemenea, despre demență digitală (aici un interviu psihiatrul și psihologul Manfred Spitzer care a „viralizat” termenul ).

Și asta pe lângă alte efecte deja cunoscute (unele mai grave, altele mai hilare): diminuarea atenției și a capacității de concentrare, semnificative tulburări de somn (care se pot solda, pe termen lung, cu apariția diabetului), senzații fantomă de vibrație resimțită în absența telefonului, diminuarea capacității de empatie (oameni care filmează accidente în loc să ajute victimele), apariția unui mugure de os suplimentar la ceafă de la gheboșarea pe telefon etc.

Vezi și alte articole pe tema Cu fața lipită de ecrane

(Image by Gerd Altmann from Pixabay)

Distribuie:
Teofil Stanciu

Lasa un comentariu